Pierderea auzului și riscul de demență: Ce spun studiile recente

Pierderea auzului și riscul de demență reprezintă o legătură medicală tot mai documentată. Studiile recente arată că pierderea auzului și riscul de demență pot fi gestionate eficient prin diagnosticare timpurie și utilizarea aparatelor auditive moderne.

Datele arată clar că riscul de declin cognitiv nu este uniform, ci crește progresiv odată cu severitatea pierderii de auz. Mai mult, dovezile sugerează că reabilitarea auditivă joacă un rol important în protejarea sănătății creierului.

Studiile longitudinale despre pierderea auzului și riscul de demență

Unul dintre cele mai citate studii în acest domeniu a fost realizat de cercetători de la Johns Hopkins University. Studiul a urmărit peste 600 de adulți timp de aproape 12 ani și a analizat asocierea dintre pierderea auzului și apariția demenței.

Rezultatele au fost clare:

– pierderea ușoară a auzului este asociată cu un risc dublu de declin cognitiv;

– pierderea moderată triplează acest risc;

– pierderea severă crește riscul de până la cinci ori.

Studiul, publicat sub titlul Hearing Loss and Incident Dementia (Lin et al.), poate fi consultat aici:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22301355/ 

Autorii subliniază că pierderea auzului nu provoacă direct demența. Însă efectele sale indirecte asupra creierului accelerează procesele care duc la deteriorare cognitivă.

De ce există o legătură între pierderea auzului și riscul de demență?

Impactul suprasolicitării cognitive asupra creierului

Atunci când urechea nu mai transmite informații sonore clare, creierul este nevoit să compenseze. El încearcă să reconstruiască mesajele incomplete și să anticipeze cuvintele lipsă.ntele lipsă.

Acest efort constant consumă resurse cognitive importante. Studiile imagistice arată că persoanele cu hipoacuzie activează zone cerebrale care, în mod normal, nu sunt implicate în procesarea vorbirii. Pe termen lung, această suprasolicitare afectează memoria, atenția și capacitatea de procesare a informațiilor.

Izolarea socială și declinul funcțiilor cognitive

Pe măsură ce auzul slăbește, conversațiile devin tot mai obositoare. Zgomotul de fond sau discuțiile în grup ajung să creeze frustrare, iar mulți oameni încep să evite interacțiunile sociale.

Izolarea socială este recunoscută ca factor de risc major pentru declinul cognitiv și demență. Lipsa stimulării sociale reduce activitatea neuronală și accelerează degradarea funcțiilor cognitive.

Modificări structurale cauzate de lipsa stimulării auditive

Cercetările sugerează că pierderea auzului netratată poate duce la reducerea volumului anumitor regiuni corticale implicate în procesarea auditivă. Atunci când aceste zone nu mai sunt stimulate corespunzător, ele pot intra într-un proces de atrofie, cu impact asupra rețelelor cognitive.

Dovezi recente: reabilitarea auzului încetinește declinul cognitiv

Un pas major în înțelegerea acestei relații a fost făcut prin studiul clinic ACHIEVE, un trial randomizat controlat publicat în 2023 în The Lancet. Studiul a analizat impactul utilizării aparatelor auditive și al îngrijirii audiologice complete la vârstnici cu risc crescut de declin cognitiv.

Rezultatul a fost clar: persoanele care au beneficiat de aparate auditive și reabilitare auditivă au prezentat o încetinire semnificativă a deteriorării cognitive comparativ cu grupul de control.

Aceasta este una dintre cele mai solide dovezi clinice care confirmă faptul că tratarea pierderii de auz nu este importantă doar pentru comunicare, ci și pentru protejarea funcțiilor creierului.

În plus, o meta-analiză publicată în 2022 a arătat că utilizarea aparatelor auditive este asociată cu un risc mai scăzut de demență în rândul persoanelor cu hipoacuzie.

Când este momentul potrivit pentru o testare audiologică?

Din perspectiva riscului cognitiv, momentul optim pentru evaluarea auzului nu este atunci când pierderea devine evidentă, ci la apariția primelor semne:

– dificultăți de înțelegere a vorbirii în medii zgomotoase;

– senzația că ceilalți vorbesc neclar;

– creșterea frecventă a volumului televizorului;

– oboseală mentală după conversații;

– lipsa unei testări auditive în ultimii ani, mai ales după vârsta de 50 de ani.

O testare auditivă completă permite identificarea timpurie a hipoacuziei și inițierea reabilitării auditive înainte ca efectele asupra creierului să devină semnificative.

Pentru soluțiile disponibile, vezi pagina dedicată aparatelor auditive:

https://www.romsound.ro/aparate-auditive/ 

Concluzie

Dovezile sunt clare: pierderea auzului și riscul de demență nu trebuie ignorate. Intervenția timpurie prin reabilitare auditivă poate reduce acest risc și poate contribui la menținerea sănătății creierului pe termen lung.

Programează o testare auditivă gratuită într-unul dintre centrele Romsound. Completează formularul de mai jos.