• Articole
  • 21.08.2018

Dacă am dori să ne exprimăm cifric, atunci, potrivit unor studii efectuate în ultimii ani, se arată faptul că aproape 10% din populaţie prezintă o scădere a auzului, mai mult sau mai puţin accentuată, iar în alte articole se aproximează că peste 500 de milioane de oameni au această problemă.

Pierderile de auz nu afectează numai generaţia în vârstă, chiar dacă presbiacuzia (scăderea auzului în urma avansării în etate) este cea mai des întâlnită formă de hipoacuzie. 

Din ce în ce mai multe persoane tinere sunt afectate de pierderile de auz, acestea fiind cauzate, în principal, de expunerea la zgomot excesiv. Muzica ascultată la volum maxim, în casă, în căşti sau în maşină, zgomotul stradal din marile oraşe, lipsa utilizării căştilor de protecţie la locurile de muncă în mediu poluat fonic - sunt numai câţiva din factorii de risc externi ce contribuie la scăderea auzului. La aceştia se mai adaugă factorii interni, dintre care cel mai important la tineri este otita medie recidivată.

Copilul mic poate suferi deasemeni de hipoacuzie, uneori chiar de la naştere. În ţările dezvoltate fiecare nou-născut este supus unei testări audiologice: la 48 de ore de la naştere se efectuează testul otoemisiunilor acustice tranzitorii (TEOEA) şi a otoemisiunilor acustice produse de distorsiune (DPOAE), după o inspecţie otoscopică a urechii cu aspiraţia eventuală a secreţiilor. Toţi copiii care se incadrează în factorii de risc pentru surditate vor face evaluări obligatorii periodice - chiar dacă la naştere au trecut testele de auz - din 6 în 6 luni până la vârsta de 2 ani şi apoi anual până la vârsta de 3 ani. Şi în ţara noastră se desfăşoară astfel de screeninguri în câteva maternităţi din centrele universitare. Copiii cu surditate congenitală trebuie să beneficieze de tratament specific precoce, respectiv protezare auditivă, până la vârsta de 6 luni.

Indiferent de vârsta la care a debutat scăderea auzului, aparatele auditive actuale oferă posibilităţi vaste de recuperare, cu condiţia ca aceste aparate auditive să fie potrivite necesităţilor fizice, psihice şi sociale ale persoanei în cauză. Orice proteză auditivă este un instrument personalizat, ales în funcţie de recomandarea unui specialist, reglat conform rezultatelor audiogramei tonale liminare şi a audiogramei vocale efectuate în prealabil. Oliva (partea intraauriculară a instrumentului auditiv) va fi obligatoriu una personalizată, executată după mulajul conductului auditiv şi al pavilionului auricular al pacientului care urmează să o folosească. Indiferent dacă este vorba de un aparat auditiv intraauricular sau retroauricular, acesta nu este transferabil de la o persoană la alta. O proteză auditivă neadaptată auzului pacientului poate dauna, provocând o agravare a deficienţei auditive.

Dacă simţiţi că auzul dumneavoastră este slăbit, citiţi mai multe despre simptomele pierderii de auz, mergeţi din timp să vă evaluaţi auzul la un cabinet de specialitate şi nu ezitaţi în a cere sfaturi şi soluţii celor în măsură să vi le ofere.

 

Această pagină web foloseşte cookie-uri pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare şi a asigura funcţionalităţi adiţionale! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Politica de confidenţialitate