• Articole
  • 21.08.2018

"Dacă nu vezi te izolezi de lucruri. Dacă nu auzi te izolezi de oameni". (Immanuel Kant)

Auzul reprezintă unul dintre simţurile fundamentale ale omului. Un fenomen care capătă o amploare din ce în ce mai mare în întreaga lume, în special datorită creşterii nivelului de zgomot la care suntem expuşi în mediul înconjurător, este pierderea auzului. Pierderea auditivă afectează aproximativ 10% din populaţia globului. În prezent, în lume sunt mai mult de 500 de milioane de oameni cu un anumit grad de hipoacuzie, iar numărul lor este într-o continuă creştere de la un an la altul. 

Alterarea funcţiei auditive produce tulburări în orientarea pacientului în mediul înconjurător, dar mai ales dificultăţi de comunicare cu semenii. Scăderea auzului nu este de fapt o boală, ci un simptom ce poate avea cauze multiple: dopul de cerumen, corpi străini introduşi în conductul auditiv extern, otitele, afectări izolate ale timpanului (perforaţia timpanului, inflamaţia acestuia=miringită),obstrucţia tranzitorie a trompei lui Eustachio în cursul unor infecţii intercurente de tract respirator, traumatisme (lovituri peste ureche, sărituri în apă, traumatisme craniene etc.), boli infecţioase - virale, bacteriene, parazitare (zona zoster, oreion, scarlatina, toxoplasmoza, sifilis, SIDA, etc.), accidente vasculare cerebrale ischemice, administrarea de medicamente ototoxice (Gentamicina, Amikacina, Kanamicina) etc. Pierderea de auz fiziologică, datorată înaintării în vârstă, este cel mai întâlnit tip de pierdere de auz şi poartă numele de presbiacuzie.

Hipoacuziile se impart în trei categorii: de transmisie, de percepţie (neurosenzoriale) şi mixte.

Hipoacuziile de transmisie se datorează unei transmisii deficitare a sunetului de la exterior către urechea internă şi pot avea cauze nenumărate: începând cu simplul dop de cerumen, până la otita medie. Uneori o simplă şi banală vizită la un doctor ORL-ist poate rezolva problema, dar alteori e mai complicat. La acest capitol se incadrează şi o patologie mai specială: otoscleroza - o boală ereditară, caracterizată prin rigidizarea lanţului osicular (ciocan-nicovală-scăriţă) din urechea medie.

Hipoacuziile de percepţie sunt determinate de afectarea urechii interne sau a nervului auditiv.

Hipoacuziile mixte presupun atât un deficit de transmisie al sunetelor, cât şi unul de percepţie.

Cum se manifestă hipoacuzia?

O astfel de afecţiune nu trece neobservată nici de către persoana afectată, nici de către familie. Majoritatea pierderilor de auz apar în mod gradual, astfel încât simptomele sunt adesea dificil de recunoscut. Se poate să începeţi să creşteţi volumul televizorului sau să le cereţi celorlalţi să se repete.

Atunci când auzul dumneavoastră începe să slăbească, tindeţi să uitaţi cum sună anumite lucruri. Începeţi să trăiţi într-o lume mai liniştită, fără a fi conştienţi de faptul că pierdeţi din vedere o parte din sunete - precum sunetul ploii sau cântecul păsărilor. Poate fi timpul pentru a consulta un specialist în domeniul auzului dacă experimentaţi una dintre următoarele probleme: 

  • Oamenii vă par că mormăie;
  • Trebuie să vă concentraţi pentru a auzi atunci când cineva vorbeşte sau şopteşte;
  • Vă este dificil să auziţi pe cineva ce vă strigă din spate sau din altă cameră;
  • Trebuie să priviţi mai îndeaproape buzele vorbitorului pentru a urmări conversaţia;
  • Urmărirea unei conversaţii este dificilă atunci când vă aflaţi într-un grup de persoane, de exemplu la o întâlnire, în biserică sau în timpul prelegerilor;
  • Trebuie să creşteţi volumul televizorului sau al radioului;
  • Aveţi probleme în a auzi cu claritate telefonul;
  • Aveţi dificultăţi de auz la teatru, cinematograf sau îin alte situaţii;
  • Este dificil să auziţi în medii zgomotoase, de exemplu într-un restaurant sau în maşină;
  • Aţi început să vă limitaţi activităţile sociale datorită dificultăţii de auz şi de comunicare;
  • Familia, prietenii sau colegii sunt nevoiţi adesea să se repete.

Soluţia? Medicul specialist! Uneori se găseşte o soluţie de tratare a cauzei care a dus la instalarea hipoacuziei - în cazul hipoacuziilor tranzitorii apărute în cursul unor boli, alteori pierderea de auz nu poate fi reabilitată. În acest caz, singura cale de restabilire a pragului de auz normal şi de reintegrare în societate este protezarea auditivă. Astăzi, tehnologia modernă a evoluat extrem de mult, aparatele auditive putând oferi atât unui copil, cât şi unui adult un nivel maxim de confort fonic. Protezele auditive, altădată de mărimi mari şi destul de inestetice, au ajuns azi la dimensiuni mult reduse, fiind de multe ori greu de observat de către persoanele din anturajul pacientului protezat. Variantele intraauriculare sunt frecvent alese de către pacienţii tineri. Este extrem de important ca protezarea să se facă la timp şi în mod corect, cu un aparat cât mai performant, capabil să redea calităţile naturale ale sunetelor. În cazul copiilor, depistarea imediată a hipoacuziei este de o importanţă covârşitoare, scăderea auzului putând duce, în lipsa unor măsuri de reabilitare, la tulburări de comportament, instalarea unor deficienţe în dezvoltarea neuro-psihică şi intelectuală, precum şi probleme în asimilarea şi dezvoltarea limbajului.

Această pagină web foloseşte cookie-uri pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare şi a asigura funcţionalităţi adiţionale! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Politica de confidenţialitate